Home Adauga anunt | Contact
CP id: 38648 728*90
Home    Despre noi    Adauga anunt    Cont nou    Contact    Marti, 23 Ianuarie 2018 18:06
CAUTARE
Rubrica:
Categoria:
Pret: -   
Moneda:
Localitate:
Telefon:
Text:
 
 
 
 
 
Incepand din 2008 Tecoprest Com se implica in educatia, dezvoltarea si cresterea copiilor >>>
 
 
 
ULTIMELE ANUNTURI VIZITATE

  • Scaun mare din pvc
  • Oferta accesibila
  • Taraba pentru piete agroalimentare
  • drujbisti 1500 euro - Austria
  •  
    CURS VALUTAR

    1 EURO: 4.6679 RON
    1 USD: 3.8116 RON
     
     
     
    Facebook 160*240

    Piersic - De ce se usuca crengile la Piersic? Declinul Piersicului si Caisului.


          Livezile de piersic si cais in atentia cultivatorilor:

       Declinul piersicului si caisului:

       Uscarea brusca si aparent fara motiv a pomilor din livezile de cais si piersic a primit in ultimii ani denumirea de "declinul caisului si piersicului", inlocuind vechea denumire de "pieirea caisului si piersicului".

       Acest fenomen se manifesta uneori cu deosebita intensitate indeosebi in plantatiile tinere, ducand la scaderea numarului de pomi si la o anumita reticenta a pomicultorilor fata de cultura acestor doua specii pomicole, foarte valoroase.

       In urma cercetarilor a numerosi oameni de stiinta din diferite domenii, s-a ajuns la concluzia ca declinul piersicului si caisului este rezultatul unui complex de factori biotici si abiotici care actioneaza concertat la producerea acestui fenomen (Dvorak, 1963, Smith, 1977, Panovic, 1968, Sonea, 1966, Rozsnyay, 1963, Oprea si Ciurea, 1986, 1992), fiind greu de stabilit care este factorul primar.
       Cercetatori din domeniile virologie, bacteriologie, micologie, fiziologie, chimie, biochimie, au colaborat, stabilind in general elementele care duc la declinul caisului si piersicului.
       Dintre factorii neparazitari care contribuie la declinul caisului si piersicului (DCP) amintim:
    - incompatibilitatea dintre altoi si portaltoi;
    - conditiile de mediu (gerul, insolatia, oboseala solului, actiunea unor substante chimice, extremele hidrice, supraproductia etc.)

       Incompatibilitatea altoi - portatoi:

       A fost studiata de numerosi specialisti, mai ales la cais (Paunovic,1968, 1973; Forte, 1971, Plock,1970).
       Paunovic 1968, a facut numeroase studii asupra declinului la cais, produs de incompatibilitatea dintre altoi-portaltoi, descriind si simptomele pe care le-a grupat in 4 etape:
    - in faza I: pomul prezinta cresteri normale, dar ii lipsesc frunzele de la baza ramurilor de schelet (nodurile de la punctul de altoire pot fi vizibile sau nu).
    - faza a II a: la inceputul perioadei de vegetatie pomul se prezinta normal; cu timpul lastarii raman mici, frunzele se clorozeaza si sunt usor curbate, avand suprafata incretita;
    tesuturile trunchiului si al lastarilor au o consistenta spongioasa si o coloratie galben-bruna.
    - faza a IIIa: pomii se prezinta normal la inceputul fazei de vegetatie si pot chiar sa rodeasca; apoi se constata stagnarea cresterii frunzelor si a lastarilor, care au aspect clorotic si se rasucesc.
    - faza a IV a: ofilirea se manifesta chiar de la inceputul perioadei de vegetatie, tesuturile lemnoase ale altoiului si portaltoiului se brunifica intens, iar ramurile sunt subtiri si scurte.
       Dintre numerosii portaltoi folositi pentru altoire, se cunoaste faptul ca unii dintre acestia imprima pomilor o crestere viguroasa (zarzarul – Armeniaca vulgaris), caisul si piersicul franc (anumite selectii) determina rezistenta la ger si excesul de calcar, corcodusul – Prunus cerasifera imprima adaptarea la diferite tipuri de sol.

       Conditii climatice care favorizeaza declinul la piersic si cais:

       A fost studiata de numerosi specialisti, mai ales la cais (Paunovic,1968, 1973; Forte, 1971, Plock,1970).
       Caisul si piersicul sunt specii foarte sensibile la schimbarile bruste de temperatura din timpul iernii si mai ales cele de sfarsitul ei, care pot produce grave dereglari fiziologice, ducand in final la moartea pomilor.
       Diferiti cercetatori (Grosclaude, 1965,1969; Davis si English, 1965) s-au ocupat de pieirea samburoaselor, si mai ales a piersicului, sub actiunea frigului din timpul iernii.
       Actiunea frigului asupra ramurilor se manifesta prin: necroze hibernale, leziuni, pigmentarea rosie a ramurilor, aparitia de umflaturi si gomoze, modificari de culoare pe scoarta trunchiului si simptome interne.
       Necrozele se manifesta sub forma de pete mici, de forme neregulate, situate intre doi muguri, sau pot cuprinde ramura in intregime.
       Leziunile apar pe suprafata ramurilor, avand lungimea de 5-10 mm si prezentand scurgeri de goma, cu un aspect lucios, lacuit.
       Pigmentarea rosie a ramurilor se produce de obicei toamna inainte de caderea fiziologica a frunzelor, cand temperatura scade sub pragul de 70C (pragul 0 vegetativ pentru piersic).
    Umflaturile apar pe scoarta si contin gome in cantitati mici.
       Modificarile de culoare apar tot pe scoarta trunchiului, care devine argintie datorita necrozelor hivernale.
       Simptomele interne sunt: necroza xilemului, floemului si a tesutului cambial, precum si aparitia unor lacune in tesutul lemnos,repartizate regulat intre razele medulare din dreptul cambiului.

       Perioada aparitiei alterarilor hibernale:

       Incepe in toamna, odata cu scaderea temperaturii aerului, sub pragul de vegetatie al piersicului. Dupa unii autori, perioada critica pentru cais si piersic este sfarsitul iernii si inceputul si inceputul primaverii, atunci cand datorita temperaturilor din timpul zilei, care depasesc pragul 0 de vegetatie, se incepe desfasurarea proceselor biochimice in celule.
       Aceasta variatie diurna poate avea valori mari si poate provoca dereglari fiziologice daunatoare pomilor.
       Deci, scaderile bruste de temperaturi provoaca daune mai mari decat atunci cand temperatura scade treptat sau cand temperatura se mentine la un nivel scazut o perioada mai mare de timp. Pierderile cele mai mari se inregistreaza la pomii de varste mai mici (4-6 ani).

       Cauzele aparitiei alteratiilor hibernale:

       Alterarile hibernale ale ramurilor constituie o tulburare fiziologica a pomului datorata unor cauze multiple si complexe. Factorii care favorizeaza aparitia acestor alterari sunt:
    - folosirea de soiuri cu ciclu vegetativ prelungit;
    - excesul de azot sau administrarea acestuia prea tarziu ceea ce duce la prelungirea vegetatiei si intarzierea maturarii (coacerea) ramurilor;
    - irigarea excesiva sau ploile prelungite mai ales dupa recoltare, intarzie de asemenea maturarea lemnului;
    -actiunea sensibilizanta a unor substante chimice (pesticide-Ziram);

       Oboseala solului:

       In acest proces intervin factori fizici, chimici, biologici. Dintre acestia o importanta deosebita o reprezinta substantele toxice de provenienta diferita, care se acumuleaza in sol.
       Acestea sunt secretate fie de sistemul radicular al pomilor din aceeasi specie (fitotoxinele), fie rezultate din activitatea unor microorganisme (ciuperci – micotoxinele) sau substante toxice acumulate in urma activitatii omului (pesticide, ingrasaminte). Fenomenul este inregistrat mai ales in livezile de piersic, plantate fara a lasa solul sa se odihneasca.

       Factorii parazitari:

       Dintre factorii patogeni implicati in DPC se evidentiaza: virusurile, bacteriile si ciupercile patogene.

       Virusurile:

       Dintre bolile virale implicate in producerea DPC enumeram: strierea lemnului (Steam pitting virus), rozeta virotica a piersicului (Peach rosette decline), dar si rasucirea clorotica a frunzelor de cais (Clorotic leaf roll - micoplasma).

       Bacterii implicate in declinul piersicului si caisului:

       Cancerul bacterian produs de Pseudomonas syringae pv. syringae (Van Hall) si de Pseudomonas mors prunorum Wormwold este implicat in DPC. Aceste bacterii produc pieirea prematura a ramurilor sau chiar a pomilor in scurt timp de la pornirea in vegetatie.
       Primele simptome care apar inca de la sfarsitul toamnei sunt foarte putin vizibile si se manifesta prin necroze si mici leziuni la nivelul mugurilor sau pe suprafata ramurilor.
       Acestea se maresc in timpul iernii, transformandu-se in rani deschise, insotite de obicei de scurgeri gomoase.
       Primavara se constata unele anomalii in desfasurarea normala a fenofazelor.
       Astfel:
    - unii nu pornesc in vegetatie, uscandu-se progresiv;
    - altii infloresc, dar la scurt timp se usuca;
    - altii incep normal desfasurarea fenofazelor, infrunzesc, dar dupa aparitia frunzelor se opresc din crestere,se ingalbenesc, se ofilesc si se usuca.
       Uscarea se continua si in timpul verii, dar intr-un ritm putin mai scazut, datorita uscaciunii atmosferice si a temperaturilor ridicate.
       Temperaturile scazute din timpul iernii (sub -15 0C) favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe leziuni.
       Odata patrunsa in ramura prin diferite porti de intrare (ranile petiolare, ranile rezultate in urma taierilor), bacteria foloseste ca sursa de hrana zaharul din tesuturi; in urma acestei hraniri are loc scaderea continutului de hidrocarburi din tesuturi si rezulta o hipersensibilitate la frig a zonelor infectate.

       Ciuperci patogene implicate in declinul piersicului si caisului:

       Speciile de ciuperci patogene intalnite frecvent la pomii cu simptom DPC fac parte din genurile: Cytospora, Eutypa, Fusicoccum, Monilinia, Verticillium, Phytophthora, Stereum, Armilariella, Fusarium, etc.
       Ca urmare a actiunii acestor ciuperci patogene, apar uscari pe ramuri si trunchi care se manifesta sub diferite forme:
    - uscarea brusca a ramurilor, cu aparitia de ulceratii, ce afecteaza floemul, xilemul si cambiul: C. cincta, E. lata produc uscare si necroze; Fusicoccum amygdali produce cancerul uscat, Monilinia laxa – uscare moniliana;
    - ofilirea brusca, fara ulceratii, cu necroze locale si cu putrezirea trunchiului si a radacinilor produsa de Phytophthora spp.si de Armilariella melea care produc putregaiul coletului si al radacinilor; Stereum purpureum care produce boala plumbului.
    - ofilirea fara ulceratii, prin invazii sistemice, produsa de genurile Verticillium si Fusarium.
       Leziunile ulceroase si uscarea pomilor provocate de specii de Cytospora, produc cele mai mari pagube economice in tari importante din Europa si America.
       Numerosi specialisti care au studiat aceasta problema (Stanova, 1970, Rozsnyay,1977, Arsenieviæ, 1982, Ciurea si Oprea, 1986), au facut frecvent legatura intre uscarea samburoaselor si acest patogen.
       Dimpotriva, alti specialisti (Cristinzie, 1933, Pamfilova, 1956, Plock, 1960), considera aceasta ciuperca un organism saprofit.
       In tara noastra fenomenul de uscare citosporiana a fost pus in evidenta pentru prima data de Traian Savulescu intr-o plantatie de caisi din judetul Dambovita, in anul 1940, iar o descriere mai amanuntita a simptomelor bolii, s-a facut mai tarziu, subliniindu-se totodata gravitatea atacului de Cytospora in livezile de cais si de piersic(Hulea si colab., 1975, Balan V., 1987, 1995).
       In prezent ciuperca este raspandita in toate regiunile unde se cultiva cais si de piersic.
       Simptome: Boala se manifesta la exterior prin doua tipuri de simptome: uscarea brusca sau lenta ca urmare a infectiilor multianuale si ulceratii pe trunchi si ramuri.
       Simptomele apar atat pe trunchi, cat si pe ramurile de diferite varste, inclusiv pe mugurii care se usuca. Leziunile si ulceratiile se localizeaza in jurul locului de insertie a mugurilor, lastarilor si ramurilor. Lastarii si mugurii la care s-au format astfel de leziuni, se usuca in scurt timp, tesuturile fiind distruse rapid de ciuperca.
       Ciuperca poate actiona pe doua cai: direct (prin degradarea tesuturilor plantei sub actiunea hifelor ciupercii) si indirect (prin eliminarea unei toxine care duce la formarea gomelor in vase, producand obstructia lor).

      Cauze:

       Invaziile de Cytospora sunt influentate de cauze biotice si abiotice.
       Cauzele abiotice sunt: frigul si insolatiile care produc leziuni unde se instaleaza patogenul.
       Cauzele biotice sunt: infectiile produse de alti patogeni cum ar fi: Fusicoccum amygdali, Eutypa lata, Stigmina carpophila, in urma lor instalandu-se Cytospora ca parazit de slabiciune.
       Masuri de combatere. Masurile de combatere a acestui fenomen trebuie sa fie mai ales preventive, bazate pe un sistem complex de metode de lupta integrata si anume:
    -Schimbarea perioadei de taieri, pacticandu-se mai ales taieri in verde in locul celor de iarna;
    - Stropirea obligatorie dupa taieri utilizand produse cuprice sau produse acuprice;
    - Dezinfectarea uneltelor de taiat (Clorox 10%);
    - Tratarea ranilor cu masticuri antifungice;
    - Tratamente chimice obligatorii in perioada de cadere fiziologica a frunzelor. (la 50% si la 100% din frunze, zeama bordeleza sau sulfat de cupru);
    - Protejarea pomilor de rani mecanice;
    - Administrarea azotului cu precautie;
    - Alegerea soiurilor rezistente;
    -Protejarea trunchiului de ranire si varuire;
    - Indepartarea prin taiere si ardere a ramurilor cu leziuni si inlaturarea din livada a pomilor cu grad avansat de atac;
    -Evitarea irigarii prin aspersie;
    - Evitarea lucrarilor care produc degradarea structurii solului si tasarea lui exagerata;
    - Folosirea la plantare doar a materialului saditor sanatos.
    - Evitarea culturilor precedente susceptibile transmiterii bolilor mentionate a fi implicate in declin.
    - Amplasarea plantatiilor doar in zone si locuri favorabile
       Tratamentele chimice curative sunt practic remedii slabe, dar unele progrese s-au inregistrat prin utilizarea cupricelor.
       Problema trebuie privita de cultivatori cu deosebita atentie, iar echipele de cercetare trebuie sa colaboreze in scopul evitarii aparitiei si raspunderii acestui fenomen atat de daunator pentru cais si piersic.


    AUTENTIFICARE

      Recuperare parola
      Creare cont nou
     
    INFORMATII UTILE

     
    RECOMANDATE

    Mobila la comanda
    Fose septice
    Bioactivatori
    Magazin virtual
    Bijuterii
    Traduceri autorizate
    Cautam distrubuitori 160*240
    Mobila 160*320
    ULTIMELE CAUTARI

    garsonier ÂÅ
    doamna mătură
    Vând prune uscate
    VÃ ¢nd prime uscate 6
    V¢ndprimeuscate6
    V¢nd prime uscate 6
    V¢nd prune uscate
    V ¢nd prune uscate
    Plinuÿ£ÿ
    Plinuţă
     
     
    Home  |  Despre noi  |  Adauga anunt  |  Cont nou  |  Contact  |  Termeni si conditii  |  Publicitate si promovare  |  Utile  |  Diverse

    Copyright © 2008 TECOPREST COM. Toate drepturile rezervate. Web design: Tecoprest Com & Dezibel Media

    Voucher Oferta lunii.